silit dex - definiţie, sinonime, conjugare
SILÍ, silésc, vb. IV. 1. Tranz. A obliga (prin violenţă) pe cineva să facă ceva; a constrânge, a forţa. ♦ A determina, a convinge, a îndupleca. 2. Intranz. şi refl. A da zor, a se grăbi. ♢ Tranz. fact. Începu să silească vitele. 3. Refl. şi intranz. A-şi da toată osteneala, a depune eforturi, a se strădui (pentru a realiza ceva). ♢ Expr. (Refl.; reg.) A se sili într-o părere = a se gândi în mod permanent la ceva. – Din sl. siliti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SILÍT2, -Ă, siliţi, -te, adj. 1. Care este făcut fără voie, fără tragere de inimă, cu silă; forţat, constrâns, nevoit, obligat. ♦ Care este lipsit de sinceritate, nenatural; de formă. 2. (Despre acţiuni, mişcări etc.) Zorit2, grăbit. – V. sili.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SILÍT1 s.n. Material termorezistent, pe bază de carbură de siliciu. [Var.: silítă s.f.] – Din engl. silite, germ. Silit.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SIL//Í ~ésc tranz. (fiinţe) A pune cu forţa (să facă ceva); a forţa; a constrânge; a obliga; a impune. /<sl. siliti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE SIL//Í mă ~ésc intranz. 1) pop. A acţiona într-un tempo mai rapid; a se grăbi. 2) A depune un efort maxim; a acţiona din răsputeri; a se forţa. /<sl. siliti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SILÍT f. Carbură de siliciu, întrebuinţată ca material termorezistent la cuptoarele electrice. /<fr., engl. silite, germ. Silit
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SILÍT s.n. Carbură de siliciu. [< germ. Silit].
(Dicţionar de neologisme)

SILÍT s. n. carbură de siliciu. (< engl. silite, germ. Silit)
(Marele dicţionar de neologisme)

silí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. silésc, imperf. 3 sg. sileá; conj. prez. 3 sg. şi pl. sileáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

silít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SILÍ vb. 1. v. constrânge. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a constrânge, a forţa, a obliga, a osândi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. v. reduce. 6. v. forţa. 7. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forţa, a se frământa, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforţa, a se strădui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (înv. şi pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sârgui, (reg.) a se verpeli, (Mold.) a se strădănui, (înv.) a se învălui, a năsli, a (se) osârdnici, a (se) osârdui, a se volnici, (fig.) a se sfărâma. (Se ~ să rezolve problema.) 8. a (se) lupta, a se sforţa, a se strădui. (Se ~ să împiedice răul.) 9. a căuta, a încerca, a se strădui, (pop.) a cerca, a se munci, a se osteni, a se trudi. (~-te să fii amabil.) 10. a se forţa, a încerca, a se sforţa, a se strădui. (Se ~ să-i câştige bunăvoinţa.)
(Dicţionar de sinonime)

SILÍ vb. v. asupri, batjocori, exploata, grăbi, iuţi, împila, împovăra, năpăstui, necinsti, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, silui, tiraniza, urgisi, viola, zori.
(Dicţionar de sinonime)

SILÍT adj. 1. v. silnic. 2. v. afectat.
(Dicţionar de sinonime)

SILÍT adj. v. grabnic, grăbit, iute, întins, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Silit ≠ benevol, voit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: si sil sili

Cuvinte se termină cu literele: it lit ilit