VÉŞCĂ, veşti, s.f. Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor, cercul din jurul pietrelor de moară şi al râşniţelor etc.; p. ext. obiect făcut din această coajă (mai ales sită). – Din ucr. večka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VÉSTE, veşti, s.f. 1. Fapt, întâmplare, noutate care se aduce sau ajunge la cunoştinţa cuiva; ştire, informaţie. ♢ Loc. adv. Fără (de) veste = deodată, subit, pe neaşteptate. ♢ Expr. A da de veste = a aduce la cunoştinţă, a înştiinţa, a vesti. A prinde de veste = a afla ceva (la timp). Ce (mai) veste? = ce (mai) e nou? ce noutăţi ştii? 2. Zvon; p. ext. faimă, renume. ♢ Expr. A (i) se duce cuiva vestea sau a se duce vestea de ceva = a ajunge foarte cunoscut, vestit, renumit. – Din sl. vestĩ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VESTÍ, vestesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce la cunoştinţă, a face cunoscut; a înştiinţa, a anunţa, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti. 2. Refl. A-şi face cunoscută, simţită existenţă sau prezenţa. 3. Refl. (Înv.) A deveni vestit, faimos. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din veste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VÉŞ//CĂ ~ti f. 1) Coajă de ulm sau de tei folosită la confecţionarea diferitelor obiecte (mai ales site, ciururi). 2) Obiect din astfel de coajă. /<sl. vĕţko
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VÉST//E veşti f. Informaţie care se aduce la cunoştinţa cuiva; ştire; noutate; mesaj. ♢ Fără de ~ (sau pe neprins de ~) pe neaşteptate; deodată. A da de ~ a anunţa; a înştiinţa. A prinde de ~ a afla. 2) Comunicare orală neconfirmată; zvon. ♢ A i se duce (sau a-i merge) cuiva ~ea a deveni foarte cunoscut. A-i merge (sau a i se duce) ~ea ca de popă tuns. v. POPĂ. [G.-D. veştii] /<sl. vĕsti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A VEST//Í ~ésc tranz. (persoane) A pune în cunoştinţă de cauză; a pune la curent; a anunţa; a informa; a înştiinţa. /Din veste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
véste (-şti), s.f. – 1. Ştire, noutate, zvon. – 2. Faimă. Sl. vĕstĕ „faimă” (Miklosich, Lexicon, 122; Cihac, II, 455), de la vidĕti, viždą „a vedea”, cf. poveste, vedenie. – Der. vesti, vb. (a anunţa); vestit, adj. (faimos, celebru); vestitor, adj. (care anunţă, care vesteşte); prevesti, vb. (a anunţa, a prezice), din sl. prĕdŭvĕstiti; prevestitor, adj. (care prezice, profetic); vestnic, s.m. (trimis), înv.
(Dicţionarul etimologic român)
véşcă s. f., g. -d. art. véştii; pl. veşti/véşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
véste s. f., g.-d. art. véştii; pl. veşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
vestí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vestésc, imperf. 3 sg. vesteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vesteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
véşcă, véşte, s.f. (reg.) 1. văcălie. 2. tipar în care se pune caşul.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
VÉSTE s. 1. v. ştire. 2. mesaj, ştire, (înv.) solie. (I-a transmis următoarea ~ ...) 3. v. informaţie. 4. cunoştinţă, informaţie, ştire, (prin Transilv.) hir, (înv.) mărturie, pliroforie, ştiinţă. (Ai vreo ~ despre el?) 5. faimă, renume, (rar) pomină. (I-a mers ~ pretutindeni.)
(Dicţionar de sinonime)
VÉSTE s. v. strigări, vestiri.
(Dicţionar de sinonime)
VESTÍ vb. 1. v. informa. 2. v. comunica. 3. v. anunţa. 4. a anunţa, a încunoştinţa, a înştiinţa, (înv.) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 5. v. prezice. 6. v. prevesti.
(Dicţionar de sinonime)
VESTÍ vb. v. deosebi, difuza, distinge, duce, evidenţia, ilustra, împrăştia, înscăuna, întinde, întrona, învesti, lăţi, numi, proclama, propaga, pune, răspândi, re-marca, singulariza, transmite, unge.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VÉSTE, veşti, s.f. 1. Fapt, întâmplare, noutate care se aduce sau ajunge la cunoştinţa cuiva; ştire, informaţie. ♢ Loc. adv. Fără (de) veste = deodată, subit, pe neaşteptate. ♢ Expr. A da de veste = a aduce la cunoştinţă, a înştiinţa, a vesti. A prinde de veste = a afla ceva (la timp). Ce (mai) veste? = ce (mai) e nou? ce noutăţi ştii? 2. Zvon; p. ext. faimă, renume. ♢ Expr. A (i) se duce cuiva vestea sau a se duce vestea de ceva = a ajunge foarte cunoscut, vestit, renumit. – Din sl. vestĩ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VÉŞ//CĂ ~ti f. 1) Coajă de ulm sau de tei folosită la confecţionarea diferitelor obiecte (mai ales site, ciururi). 2) Obiect din astfel de coajă. /<sl. vĕţko
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VÉST//E veşti f. Informaţie care se aduce la cunoştinţa cuiva; ştire; noutate; mesaj. ♢ Fără de ~ (sau pe neprins de ~) pe neaşteptate; deodată. A da de ~ a anunţa; a înştiinţa. A prinde de ~ a afla. 2) Comunicare orală neconfirmată; zvon. ♢ A i se duce (sau a-i merge) cuiva ~ea a deveni foarte cunoscut. A-i merge (sau a i se duce) ~ea ca de popă tuns. v. POPĂ. [G.-D. veştii] /<sl. vĕsti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A VEST//Í ~ésc tranz. (persoane) A pune în cunoştinţă de cauză; a pune la curent; a anunţa; a informa; a înştiinţa. /Din veste
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
véste (-şti), s.f. – 1. Ştire, noutate, zvon. – 2. Faimă. Sl. vĕstĕ „faimă” (Miklosich, Lexicon, 122; Cihac, II, 455), de la vidĕti, viždą „a vedea”, cf. poveste, vedenie. – Der. vesti, vb. (a anunţa); vestit, adj. (faimos, celebru); vestitor, adj. (care anunţă, care vesteşte); prevesti, vb. (a anunţa, a prezice), din sl. prĕdŭvĕstiti; prevestitor, adj. (care prezice, profetic); vestnic, s.m. (trimis), înv.
(Dicţionarul etimologic român)
véşcă s. f., g. -d. art. véştii; pl. veşti/véşte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
véste s. f., g.-d. art. véştii; pl. veşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)
vestí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vestésc, imperf. 3 sg. vesteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vesteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
véşcă, véşte, s.f. (reg.) 1. văcălie. 2. tipar în care se pune caşul.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)
Sinonime:
VÉSTE s. 1. v. ştire. 2. mesaj, ştire, (înv.) solie. (I-a transmis următoarea ~ ...) 3. v. informaţie. 4. cunoştinţă, informaţie, ştire, (prin Transilv.) hir, (înv.) mărturie, pliroforie, ştiinţă. (Ai vreo ~ despre el?) 5. faimă, renume, (rar) pomină. (I-a mers ~ pretutindeni.)
(Dicţionar de sinonime)
VÉSTE s. v. strigări, vestiri.
(Dicţionar de sinonime)
VESTÍ vb. 1. v. informa. 2. v. comunica. 3. v. anunţa. 4. a anunţa, a încunoştinţa, a înştiinţa, (înv.) a publica, a publicarisi, a publicălui, a publicui. (A ~ ceva cuiva.) 5. v. prezice. 6. v. prevesti.
(Dicţionar de sinonime)
VESTÍ vb. v. deosebi, difuza, distinge, duce, evidenţia, ilustra, împrăştia, înscăuna, întinde, întrona, învesti, lăţi, numi, proclama, propaga, pune, răspândi, re-marca, singulariza, transmite, unge.
(Dicţionar de sinonime)